Motto: Înger, îngeraşul meu! Fă o minune şi adu-l pe Licuţă în
Ţările Calde! Vreau să-l topesc de fericire!
A zi a fost o zi minunatǎ!... Nu! Am greşit! Azi este o zi
minunatǎ! Fiecare zi e minunată. E sǎrbǎtoare tot timpul.
De dimineaţǎ mama m-a gǎtit ca un prinţ. Aşa spunea ea. Eu
ştiu cǎ mǎ simţeam ca un rege.
A spus cǎ mergem la bisericǎ. Am mai fost la bisericǎ când
m-a botezat, dar azi a fost altfel. Preotul şi dascǎlul cântau aşa frumos, ca-n
Rai, spunea mama. Ei aşi! Pe mine mă luase somnul. Şi
ce-i acela Rai?
Ca să nu adorm mă uitam prin biserică. Pe toţi pereţii erau
oameni cu un cerc auriu pe cap şi cu ochi blânzi. Îmi zâmbeau. Unul cu o carte
în mânǎ mi-a fǎcut cu ochiul. Am chicotit. Bunul pǎrinte s-a întors cǎtre mine şi m-a privit câteva
secunde fǎrǎ să clipeascǎ.
M-a luat un cǎscat de nu mǎ mai opream. Mama mǎ împungea cu
privirea ca sǎ fiu cuminte.
Pǎi ce sǎ fac? Nu mǎ puteam opri din cǎscat.
Preotul a venit la mine, mi-a pus mâna pe creştet şi mi-a
spus încet:
– Bucură-te! Dumnezeu e cu tine!... Uite! Ia acest măr ca o
dǎruire, iar tu la rândul tǎu sǎ faci la fel. Sǎ-l o dǎruieşti primei fiinţe pe
care o vei întâlni.
Şi nu am mai cǎscat.
Cine credeţi cǎ a fost prima fiinţǎ pe care am întâlnit-o?
Zbur-li-taaa!
Am ascuns mărul la spate sǎ-i fac o surprizǎ şi când ne-am
apropiat, am scos amândoi odatǎ câte un măr de la spate.
– Na!, am spus la fel amândoi.
Şi ne-am sǎrutat, na!
